joi, 24 septembrie 2009

definirea sinelui

*se spune ca o persoana cu cat creste in varsta se maturizeaza...oare ne putem numi persoane daca pe masura ce crestem ne transformam comportamentul? oare daca ne uitam in urma ne mai recunoastem pe noi insine? personal cred ca am ramas la fel ca la 16 ani[a nu se intelege gresit->m-am maturizat dar nu exista schimbari majore. Drept dovada aduc acest text care se intituleaza 'Cine sunt eu?' compus in urma cu 3 ani(respectiv pe 22.09.06)

                         'Daca privesc din perspectiva Universului...sunt un nimic, o furnica care incearca sa traiasca , o furnica care se straduieste o viata intreaga sa adune o farama de cunostinte care o ajuta sa supravietuiasca monotoniei. Daca privesc din perspectiva tarii noastre...atunci raspunsul este...tot o furnica...o chestie infima care nu e implicata in nimic national... Aceasta furnica are si un nume...Patricia... cum alte posibilitati nu am, voi incerca sa ma transpun in cuvinte, lucru lucru practic imposibil. Daca ar fi sa existe cate un cuvant care sa descrie fiecare persoana, vocabularul limbii romane s-ar imbogati consistent, insa voi incerca sa ma descurc cu ce exista deja. Distrata, zambareata, visatoare sunt cateva din caracteristicile mele esentiale, iar prietenii sunt cei care ma inconjoara mereu. Cum o masina nu poate functiona fara combustibil si cum un copil nu poate suptavietui fara mama sa, asa si eu nu pot trece peste o zi fara sa fiu inconjurata de prieteni. Fie ma cunosc de ani, fie doar de o zi toti au aceeasi importanta pentru mine. O carte deschisa din ale carei pagini deslusesti cele mai ascunse parti din mine, asta sunt eu pentru ei, pentru prietenii mei. Insa filele acestea se fac albe cand incerc sa ma cunosc pe mine insumi. Acesta este probabil cel mai dificil lucru. Sa incerci sa afli cine esti, ce iti place, ce vrei de la viata. Toate la timpul lor. Poate intr-un final, dupa ce imi voi indeplini soarta voi descoperi cine sunt eu...'

joi, 10 septembrie 2009

cause you're gonna miss the girls of summer..won't you?

reality calls.

Ar trebui sa incep cu o justificare destul de buna pentru lipsa mea, dar..surpriza. nu am. adica ma rog ar fi una mi-am 'tras' prieten [stiu, nu e buna] si am cam ignorat calculatorul cu tot ceea ce inseamna el.dar de acum incepe scoala si, vreau nu vreau trebuie sa revin la realitate.

Ma intreb ce s-a intamplat cat am fost eu plecata. Printre prietenii mei..multe..daca si printre ai vostri, atunci e clar a fost o vara agitata. In alta ordine de idei declar oficial vara asta cea a calatoriilor,iar daca ti s-a intamplat si tie sa fii intrecut de tocilara clasei in alegerea locului de vacanta, atunci incearca, cum dealtfel o sa fac si eu, sa te lasi pe mana specialistilor data viitoare.

               aah da. si chestia asta nu o inteleg. mi s-a spus azi 'sa stii ca x nu e atat de proasta pe cum credeai, a fost in y tara vara asta'[y insemnand una mai smechera decat cea in care ai fost tu]. revenind. de cand esti mai destept daca ai fost nu stiu unde in vacanta?poate indeed cand incepe scoala o sa fii mai popular[asta prima zi ca te intreaba toti prostii, ca restul care stiu...], dar daca deja ti-ai ales statutul social, si anume cel de loser introvertit la ce iti foloseste ca ai vazut nu stiu ce locuri?! Iti spun eu:la nimic. ai inceput in liniste, tot in liniste o sa termini.trust me, pentru tine nu o sa se schimbe nimic.

Asadar.vacanta mea[ca sa evit intrebarea obositoare,raspund direct], a fost prea agitata, dar ma bucur ca macar spre sfarsit am apucat sa ma relaxez total, si, cu aceeasi ocazie sa renunt putin la figurile acumulate pe parcursul a3 ani de liceu[da, recunosc, am fost si sper sa nu mai fiu in continuare fitzoasa]...mai multe detalii nu pot sa dezvaluiesc...prietenii stiu de ce.

p.s. ooooh da.

             Pe scurt, vara asta m-a schimbat, sper sa nu vina toamna prea repede cause i fuckin' like the new me.